Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2022

Vacanța cea mai lungă

Imagine
A fost cea mai lungă vacanță. Când a început, aveam șaizeci și ceva de ani. Astăzi  mai trec un prag. Sunt recunoscătoare că am privilegiul s-o fac. Nu  am motive de tristețe. Am inima și , deocamdată, mintea tinere. La cincizeci de ani, am zis că sunt la jumătatea vieții și am hotărât să-mi număr anii pornind de la zero. Așadar, dragii mei, am douăzeci de primăveri! Sunt fără griji și fără bani... Râd din toată inima, iubesc necondiționat și  fac prostii de calitate excelentă. Sunt gălăgioasă, obositor de energică și enervantă. E greu de crezut că mă voi schimba. Cei ce nu-mi pot accepta  defectele (muuult mai numeroase decât calitățile), să mă ignore! Avantajul e reciproc. Celorlalți, toată dragostea și recunoștința mea!

Cum am irosit a doua șansă de a deveni celebră și bogată

Imagine
În vara lui 2019, am fost solicitată să devin fotomodelă. Vă înțeleg reacția. Și eu am râs.  Am povestit atunci toată întâmplarea. Cei care veniseră cu propunerea nu cereau decât o taxă de participare modestă, 150 de lei și păreau foarte convinși că voi semna ceea e numeau ei contract de colaborare.  Ghinion! Au abordat blonda greșită.  De câte ori mi-amintesc ce carieră strălucită am ratat, mă întreb dacă am fost meschină sau neuronul meu s-a trezit     într-un moment nepotrivit.  Astăzi, norocul a  dat peste mine în Piața Romană, nu la Big-Berceni, ca data trecută.  Trec peste partea cu "sunteți exact ce căutam, o doamna frumoasă și elegantă, bla, bla, bla..."  Puteam să-mi văd de drum, dar îngerașul de pe umărul stâng era în pauză de cafea, așa că personajul de pe umărul drept a  fost destul de convingător. Am mimat ceva interes și am întrebat despre ce este vorba.  Pe scurt, cam o dată pe lună ar fi trebuit să f...

Căciula de nurcă fumurie

Imagine
 Cu vreo trei săptămâni înainte de sărbători, m-am întâlnit cu prietena mea Mona la o cană cu ceai și povești. Când a intrat în ceainărie, i-am remarcat licuricii din privire, semn că iar a făcut o achiziție vestimentară de care e foarte mândră. A început abrupt, cum o știu: - Să vezi ce căciulă splendidă de nurcă fumurie mi-am comandat - și mi-a vârât telefonul sub nas. Nu era o poză făcută de ea, ci o reclamă on line.  A continuat plină de entuziasm: - E o ofertă foaaarte avantajoasă. Nu costă decât 149 de lei. Imediat mi-a sunat clopoțelul.  - E prea ieftină. Ceva nu e în regulă. - Of, ce bine te pricepi să strici cheful oamenilor! Oricum, nu contează. Am  plătit-o deja.În maximum zece zile o primesc Trecuseră două săptămâni și nerăbdarea ei atinsese cote maxime. Cu un sadism pe care nu mi-l exercitasem până atunci, de fiecare dată când vorbeam la telefon o întrebam dacă a primit minunăția de căciulă.  Raspundea plină de ciudă : -Nu! Imediat după ...

Un vis cu ochelari

Imagine
La începutul anului trecut, îmi propuneam să scriu cât mai des pe blog. Cum "ocupațiunea mea mintală a fost la alte prostii" (îl citez pe Moromete), propunerea a rămas la stadiul de intenție. Anul acesta nu-mi mai propun nimic, dar cum obiectul preocupărilor mele a pierdut mult din interes, simt mult mai puternic furnicături în degete și chemarea tastelor e irezistibilă.  Așadar, la treabă! Cartierul meu minunat, Berceni, a trecut "puntea peste ani" (idioată expresie!) în mod mult mai silențios ca altă dată. Acum să nu vă imaginați că s-au aruncat doar petale de trandafir, dar n-a mai fost ca la Verdun Când artileria festivă și-a epuizat muniția, am putut să merg la culcare destul de curând după miezul nopții, mai ales că toate televiziunile se întreceau să ne facă poftă de somn.  Am adormit repede și am visat, ca de obicei, foarte colorat.  De data asta eram la un târg cu de toate.  Curios,mulți oameni cumpărau ochelari de soare.   Vânzătorul î...

Pe graniță

La trecerea dintre ani, mi-am imaginat întotdeauna că sunt pe fâșia arată de la graniță ( mă rog, cum era pe timpuri, "no man's land"). În stânga am anul 2021. Se pierde încet, încet în ceață.  Cum a fost? Și bun și rău. Cum nu mai pot schimba nimic, nu voi păstra în amintire decât ceea ce a fost frumos. Și au fost clipe minunate.  Am făcut multe călătorii.E drept ca au fost scurte, dar am reușit să ajung acolo unde mi-am dorit de mult timp. Sarmizegetusa, mulțumesc că exiști! M-am întâlnit cu marea mea iubire, marea și m-am odihnit la poalele Pietrei Craiului, am drumețit pe Plaiul Cornului și am admirat straniul peisaj selenar de la vulcanii noroioși. M-am plimbat prin veacuri trecute la Sighișoara și la Viscri și am dansat cu miile de fluturi albi din lanurile de lavandă.  A fost un an de poveste, cu povești incredibile. Am învins tabuuri și am experimentat lucruri de care nu mă credeam capabilă. Mi-am depășit limitele, ceea ce mi-a sporit încrederea în mine.  Și,...